2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ticăloșit, ~ă a [At: PANN, P. V. III, 97/8 / Pl: ~iți, ~e / E: ticăloși] 1 (Îrg; d. oameni) Care a ajuns într-o stare materială vrednică de milă Si: nenorocit, sărăcit, (pop) păcătoșit. 2 (Îrg; d. obiecte) Ticălos (5). 3 (Îvr; d. oameni) Ticălos (13).

ticăloși [At: ANTIM, P. 31 / Pzi: esc / E: ticălos] 1-2 vtr (Îrg) A face să ajungă (sau a ajunge) într-o stare materială vrednică de milă Si: a (se) nenoroci, a sărăci. 3 vr (Îrg; d. limbă, neam etc.) A se degrada (12). 4 vr (înv) A se umili. 5 vt (Îvr) A deplânge (2). 6 vr (Îvr) A se văita. 7 vr (Reg) A pierde din puteri (din cauza bătrâneții) Si: a slăbi, a se șubrezi. 8 vr (Reg; fig) A pierde din dârzenie. 9-10 vtr A face să devină (sau a deveni) josnic Si: a decădea, (îvr) a (se) netrebnici.

Intrare: ticăloșit
ticăloșit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ticăloșit
  • ticăloșitul
  • ticăloșitu‑
  • ticăloși
  • ticăloșita
plural
  • ticăloșiți
  • ticăloșiții
  • ticăloșite
  • ticăloșitele
genitiv-dativ singular
  • ticăloșit
  • ticăloșitului
  • ticăloșite
  • ticăloșitei
plural
  • ticăloșiți
  • ticăloșiților
  • ticăloșite
  • ticăloșitelor
vocativ singular
plural
Intrare: ticăloși
verb (VT402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ticăloși
  • ticăloșire
  • ticăloșit
  • ticăloșitu‑
  • ticăloșind
  • ticăloșindu‑
singular plural
  • ticăloșește
  • ticăloșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ticăloșesc
(să)
  • ticăloșesc
  • ticăloșeam
  • ticăloșii
  • ticăloșisem
a II-a (tu)
  • ticăloșești
(să)
  • ticăloșești
  • ticăloșeai
  • ticăloșiși
  • ticăloșiseși
a III-a (el, ea)
  • ticăloșește
(să)
  • ticăloșească
  • ticăloșea
  • ticăloși
  • ticăloșise
plural I (noi)
  • ticăloșim
(să)
  • ticăloșim
  • ticăloșeam
  • ticăloșirăm
  • ticăloșiserăm
  • ticăloșisem
a II-a (voi)
  • ticăloșiți
(să)
  • ticăloșiți
  • ticăloșeați
  • ticăloșirăți
  • ticăloșiserăți
  • ticăloșiseți
a III-a (ei, ele)
  • ticăloșesc
(să)
  • ticăloșească
  • ticăloșeau
  • ticăloși
  • ticăloșiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)