3 intrări
O definiție
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
supinator [At: LTR2 / Pl: ~i, ~oare sn / E: fr supinateur] 1-2 sm, a (Mușchi) care permite efectuarea supinației. 3 sm Plantar. 4 sn Element ortopedic introdus în încălțăminte pentru persoanele ale căror picioare prezintă anomalii.
Intrare: supinator (adj.)
supinator2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
Intrare: supinator (mușchi)
supinator1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: supinator (obiect)
supinator3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)