O definiție pentru spulberător

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

spulberător, ~oare a [At: MARIAN, Î. 357 / Pl: ~i, ~oare / E: spulbera + -tor] Spulberat (1).

Intrare: spulberător
spulberător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spulberător
  • spulberătorul
  • spulberătoru‑
  • spulberătoare
  • spulberătoarea
plural
  • spulberători
  • spulberătorii
  • spulberătoare
  • spulberătoarele
genitiv-dativ singular
  • spulberător
  • spulberătorului
  • spulberătoare
  • spulberătoarei
plural
  • spulberători
  • spulberătorilor
  • spulberătoare
  • spulberătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)