2 intrări
2 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
spolie sf [At: ASACHI, L. 222/51 / Pl: ~ii, (înv) ~ / E: lat spolia] (Liv) Pradă de război.
spolia vt [At: NEGULICI / P: ~li-a / Pzi: ~iez / E: lat spoliare, fr spolier] (Liv; c. i. oameni) A lipsi prin forță sau înșelăciune de anumite bunuri sau de anumite drepturi Vz deposeda, jefui, prăda.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: spolie
spolie substantiv feminin
- silabație: spo-li-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: spolia
- silabație: spo-li-a
| verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)