O definiție pentru spinăruică
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
spinăruică sf [At: AR. FOLK. III, 155 / Pl: ~ici / E: spinare + -uică] 1-2 (Șhp) Spinărușă (1-2).
Intrare: spinăruică
spinăruică substantiv feminin
| substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||