specializat, ~ă a [At: PÂRVAN, G. 598 / P: ~ci-a~ / Pl: ~ați, ~e / E: specializa] 1 (D. oameni) Care este pregătit temeinic într-o anumită ramură a științei, a tehnicii etc. 2 (D. domenii de activitate, d. ramuri ale științei sau ale tehnicii, pex, d. limbaje, terminologii) Care a căpătat trăsături specifice prin restrângerea domeniului Si: special (9). 3 Care a fost perfecționat într-o anumită direcție.

specializa [At: BREZOIANU, A. 317/15 / P: ~ci-a~ / V: (îvr) ~eți~ / Pzi: ~zez / E: fr spécialiser] 1 vt (Îvr) A specifica (1). 2-3 vtr A face să capete sau a căpăta trăsături caracteristice. 4 vr (D. oameni) A se pregăti pentru un domeniu de activitate. 5 vr (D. oameni) A se limita la un aspect restrâns al unui domeniu de activitate cu scopul de a-l aprofunda. 6 vr (D. oameni) A deveni specialist (1) Vz a se perfecționa. 7 vr (Lin; d. cuvinte) A-și restrânge sensul. 8-9 vtr (C. i. întreprinderi, ateliere, terenuri de cultură etc.) A-și limita activitatea la un domeniu, în care excelează Vz a se profila. 10 vt A excela într-o activitate.

spețializa v vz specializa