2 intrări

12 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

râvnire sf [At: CORESI, EV. 47 / V: (înv) răv~, rev~, (reg) râmn~, rămn~ / Pl: ~ri / E: râvni] 1 Dorință (2). 2 (Înv) Credință (3). 3 (Înv) Patimă. 4 (Înv) Invidie. 5 (Înv) Mânie. 6 Pedeapsă.

râvni vti [At: PSALT. 66 / V: (îrg) râhni, râmni, răvni, (înv) revni, răhni, (reg) rămni / Pzi: ~nesc / E: vsl рьвьновати] 1-2 (Udp „la”) A simți un imbold puternic spre un lucru, a dori din toată inima să posezi sau să realizezi ceva Si: a aspira (5), a jindui, a năzui. 3-4 A jindui, a dori să-ți însușești un lucru care aparține altuia. 6 (Îrg; adesea construit cu dativul) A privi cu invidie pe cineva, (dorind să fii asemenea lui). 7-8 A pizmui pe cineva Si: a dușmăni (1-2). 9-10 (Înv) A se supăra. 12 (În descântece) A fermeca (3).

Intrare: râvnire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râvnire
  • râvnirea
plural
  • râvniri
  • râvnirile
genitiv-dativ singular
  • râvniri
  • râvnirii
plural
  • râvniri
  • râvnirilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râmnire
  • râmnirea
plural
  • râmniri
  • râmnirile
genitiv-dativ singular
  • râmniri
  • râmnirii
plural
  • râmniri
  • râmnirilor
vocativ singular
plural
rămnire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răvnire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
revnire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: râvni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • râvni
  • râvnire
  • râvnit
  • râvnitu‑
  • râvnind
  • râvnindu‑
singular plural
  • râvnește
  • râvniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • râvnesc
(să)
  • râvnesc
  • râvneam
  • râvnii
  • râvnisem
a II-a (tu)
  • râvnești
(să)
  • râvnești
  • râvneai
  • râvniși
  • râvniseși
a III-a (el, ea)
  • râvnește
(să)
  • râvnească
  • râvnea
  • râvni
  • râvnise
plural I (noi)
  • râvnim
(să)
  • râvnim
  • râvneam
  • râvnirăm
  • râvniserăm
  • râvnisem
a II-a (voi)
  • râvniți
(să)
  • râvniți
  • râvneați
  • râvnirăți
  • râvniserăți
  • râvniseți
a III-a (ei, ele)
  • râvnesc
(să)
  • râvnească
  • râvneau
  • râvni
  • râvniseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • râmni
  • râmnire
  • râmnit
  • râmnitu‑
  • râmnind
  • râmnindu‑
singular plural
  • râmnește
  • râmniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • râmnesc
(să)
  • râmnesc
  • râmneam
  • râmnii
  • râmnisem
a II-a (tu)
  • râmnești
(să)
  • râmnești
  • râmneai
  • râmniși
  • râmniseși
a III-a (el, ea)
  • râmnește
(să)
  • râmnească
  • râmnea
  • râmni
  • râmnise
plural I (noi)
  • râmnim
(să)
  • râmnim
  • râmneam
  • râmnirăm
  • râmniserăm
  • râmnisem
a II-a (voi)
  • râmniți
(să)
  • râmniți
  • râmneați
  • râmnirăți
  • râmniserăți
  • râmniseți
a III-a (ei, ele)
  • râmnesc
(să)
  • râmnească
  • râmneau
  • râmni
  • râmniseră
revni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
râhni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răvni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
rămni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)