dexonline

Caută în tot textul definițiilor

rondino sn [At: DN³ / Pl: ? / E: it rondino] Piesă muzicală de proporții mici, constmită în formă de rondo.

Intrare: rondino

substantiv neutru (N77) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	rondino	rondinoul rondinou‑
nominativ-acuzativ	plural	—	—
genitiv-dativ	singular	rondino	rondinoului
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)