3 intrări

4 definiții

Explicative DEX

roit1 sn [At: ECONOMIA, 125/2 / Pl: ~uri / E: roi3] Roire (1).

roit2 sn [At: CV 1951 nr. 3, 44 / Pl: ~uri / E: mg rojt] (Reg) 1 (Mpl) Ciucure (2). 2 Franj (2). 3 Uruioc. 4 Tiv. 5 Ornament din șnur pe partea de sus a cioarecilor.

roit3 s [At: PANȚU, Pl. / A: nct / E: nct] (Bot; Trs) Arnică (1) (Arnica montana).

roi3 vi [At: ANON. CAR. / Pzi: ~esc / E: bg роя] 1 (D. albine) A pleca în grup pentru căutarea unui nou adăpost. 2 (Pex; d. stupi) A da naștere unei noi familii de albine. 3 (Reg; îe) A ~t stupul popii A murit cineva. 4 (Pex; d. insecte sau păsări mici) A zbura în grupuri dintr-o parte într-alta. 5 (D. oameni). A se răspândi în grupuri pornind din același loc. 6 (D. oameni) A umbla dintr-o parte într-alta. 7 (D. obiecte, fenomene) A se mișca dintr-o parte într-alta.

Intrare: Roit
nume propriu (I3)
  • Roit
Intrare: roit
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • roit
  • roitul
  • roitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • roit
  • roitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: roi (vb.)
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • roi
  • roire
  • roit
  • roitu‑
  • roind
  • roindu‑
singular plural
  • roiește
  • roiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • roiesc
(să)
  • roiesc
  • roiam
  • roii
  • roisem
a II-a (tu)
  • roiești
(să)
  • roiești
  • roiai
  • roiși
  • roiseși
a III-a (el, ea)
  • roiește
(să)
  • roiască
  • roia
  • roi
  • roise
plural I (noi)
  • roim
(să)
  • roim
  • roiam
  • roirăm
  • roiserăm
  • roisem
a II-a (voi)
  • roiți
(să)
  • roiți
  • roiați
  • roirăți
  • roiserăți
  • roiseți
a III-a (ei, ele)
  • roiesc
(să)
  • roiască
  • roiau
  • roi
  • roiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)