2 intrări
3 definiții
Explicative DEX
reieșire sf [At: (a. 1869) URICARIUL, I, 179 / Pl: ~ri / E: reieși2] 1-2 (Îvr) Reușită (1-2).
reieși1 vi [At: MUREȘANU, P. 150/13 / Pzi: reies / E: re1- + ieși după fr ressortir] 1 A se ivi din nou. 2 A ieși. 3 A ieși în evidență. 4 A apărea ca o consecință logică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
reieși2 vi [At: STAMATI, D. / Pzi: reies / E: re1- + ieși după it riuscire, fr réussir] 1-4 A reuși (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: reieșire
reieșire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: reieși
| verb (V318) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)