2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

refecat1, ~ă a [At: FILIMON, O. I, 179 / Pl: ~ați, ~e / E: refeca] 1 (D. obiecte de îmbrăcăminte) Cusut cu refec (3). 2 (Pex) Tivit.

refeca vt [At: POLIZU / V: (reg) răf~, ~fre~, răfica / Pzi: refec, 3 (îrg) ~ea / E: ns cf lat refrico, -are] 1 A coase cu refec (3). 2 (Pex) A tivi. 3 (Fig; reg) A mustra aspru pe cineva. 4 A detașa cu ferăstrăul marginile ieșite ale scândurilor brute, pentru a obține scânduri paralelipipedice.

Intrare: refecat
refecat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • refecat
  • refecatul
  • refecatu‑
  • refeca
  • refecata
plural
  • refecați
  • refecații
  • refecate
  • refecatele
genitiv-dativ singular
  • refecat
  • refecatului
  • refecate
  • refecatei
plural
  • refecați
  • refecaților
  • refecate
  • refecatelor
vocativ singular
plural
Intrare: refeca
refeca1 (3 -ecă) verb grupa I conjugarea I tranzitiv
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • refeca
  • refecare
  • refecat
  • refecatu‑
  • refecând
  • refecându‑
singular plural
  • refe
  • refecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • refec
(să)
  • refec
  • refecam
  • refecai
  • refecasem
a II-a (tu)
  • refeci
(să)
  • refeci
  • refecai
  • refecași
  • refecaseși
a III-a (el, ea)
  • refe
(să)
  • refece
  • refeca
  • refecă
  • refecase
plural I (noi)
  • refecăm
(să)
  • refecăm
  • refecam
  • refecarăm
  • refecaserăm
  • refecasem
a II-a (voi)
  • refecați
(să)
  • refecați
  • refecați
  • refecarăți
  • refecaserăți
  • refecaseți
a III-a (ei, ele)
  • refe
(să)
  • refece
  • refecau
  • refeca
  • refecaseră
refeca2 (3 -eacă) verb grupa I conjugarea I tranzitiv
verb (VT77)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • refeca
  • refecare
  • refecat
  • refecatu‑
  • refecând
  • refecându‑
singular plural
  • refea
  • refecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • refec
(să)
  • refec
  • refecam
  • refecai
  • refecasem
a II-a (tu)
  • refeci
(să)
  • refeci
  • refecai
  • refecași
  • refecaseși
a III-a (el, ea)
  • refea
(să)
  • refece
  • refeca
  • refecă
  • refecase
plural I (noi)
  • refecăm
(să)
  • refecăm
  • refecam
  • refecarăm
  • refecaserăm
  • refecasem
a II-a (voi)
  • refecați
(să)
  • refecați
  • refecați
  • refecarăți
  • refecaserăți
  • refecaseți
a III-a (ei, ele)
  • refea
(să)
  • refece
  • refecau
  • refeca
  • refecaseră
refreca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răfica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răfeca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)