Nicio definiție pentru reconciliare
Repetați căutarea în toate dicționarele.
Intrare: reconciliare
reconciliare
substantiv feminin (F115) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |