2 intrări

2 definiții

Explicative DEX

reambarcare sf [At: DN3 / P: re-am~ / Pl: ~cări / E: reambarca] Ambarcare din nou.

reambarca vtr [At: DN3 / P: re-am~ / Pzi: reambarc / E: re1- + ambarca] 1-2 A (se) ambarca din nou.

Intrare: reambarcare
reambarcare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reambarcare
  • reambarcarea
plural
  • reambarcări
  • reambarcările
genitiv-dativ singular
  • reambarcări
  • reambarcării
plural
  • reambarcări
  • reambarcărilor
vocativ singular
plural
Intrare: reambarca
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reambarca
  • reambarcare
  • reambarcat
  • reambarcatu‑
  • reambarcând
  • reambarcându‑
singular plural
  • reambarcă
  • reambarcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reambarc
(să)
  • reambarc
  • reambarcam
  • reambarcai
  • reambarcasem
a II-a (tu)
  • reambarci
(să)
  • reambarci
  • reambarcai
  • reambarcași
  • reambarcaseși
a III-a (el, ea)
  • reambarcă
(să)
  • reambarce
  • reambarca
  • reambarcă
  • reambarcase
plural I (noi)
  • reambarcăm
(să)
  • reambarcăm
  • reambarcam
  • reambarcarăm
  • reambarcaserăm
  • reambarcasem
a II-a (voi)
  • reambarcați
(să)
  • reambarcați
  • reambarcați
  • reambarcarăți
  • reambarcaserăți
  • reambarcaseți
a III-a (ei, ele)
  • reambarcă
(să)
  • reambarce
  • reambarcau
  • reambarca
  • reambarcaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)