O definiție pentru răscolnic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
răscolnic1, ~ă a [At: CANTEMIR, ap. SCRIBAN, D. / Pl: ~ici, ~ice / E: răscoală1 + -nic] (Înv) Care îndeamnă la răscoală1 (1).
Intrare: răscolnic
răscolnic adjectiv
| adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)