rădan² sn vz redan

redan sn [At: ALECSANDRI, P. III, 442 / V: răd~ / Pl: ~e / E: fr redan, rs редан] 1 Lucrare simplă de fortificație, alcătuită dintr-un zid în formă de unghi ieșit în afară, folosită în trecut pentru apărarea unei treceri. 2 Motiv decorativ sculptat în formă de dinți alăturați, folosit în arhitectura Evului Mediu. 3 Fiecare dintre treptele amenajate în partea superioară a unui zid construit pe un teren înclinat. 4 Aliniere a clădirilor de-a lungul unei străzi, astfel încât un colț al lor să iasă mai mult în afară. 5 Suprafață proeminentă, în formă de treaptă, pe fundul cocei unei ambarcații sau al unui hidroavion (ori al flotoarelor acestuia) care asigură alunecarea acestora pe apă cu o rezistență redusă la înaintare. 6 (Îlav) În ~e În zigzag.