O definiție pentru mâncăreț
Explicative DEX
mâncăreț, ~eață [At: GORJAN, H. II, 8/16 / Pl: ~i, ~e / E: mânca + -ăreț] 1-2 smf, a (Reg) Mâncăcios (1-2). 3 a (Nob) Comestibil.
Intrare: mâncăreț
mâncăreț adjectiv
| adjectiv (A18) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)