2 intrări
O definiție
Explicative DEX
montaniard, ~ă [At: DN3 / P: ~niard / S și: ~gnard / Pl: ~rzi, ~e / E: fr montagnard] (Frm) 1 a Muntenesc. 2 smf Membru al partidului cu vederi radicale, care ocupa partea cea mai înaltă, numită La Montagne, din sala în care se țineau ședințele Convențiunii în timpul revoluției burgheze de la 1789 din Franța. 3 smf (Rar) Muntean.
Intrare: montaniard (adj.)
montaniard1 (adj.) adjectiv
- silabație: mon-ta-niard
| adjectiv (A3) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
montagnard2 (adj.) adjectiv
- silabație: mon-ta-gnard
- pronunție: montaniard
| adjectiv (A3) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: montaniard (persoană)
montaniard2 (s.m.) substantiv masculin
- silabație: mon-ta-niard
| substantiv masculin (M5) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
montagnard1 (s.m.) substantiv masculin
- silabație: mon-ta-gnard
- pronunție: montaniard
| substantiv masculin (M5) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)