moliu², ~ie a vz molâu

molău², ~ăie a vz molâu

molâi, ~âie a, sm vz molâu

molâu, ~âie [At: IST. AM. 60^v/17 / V: (reg) ~lău, ~lâi, ~liu / Pl: ~âi, ~âie / E: moale¹ + -âu] 1 a (Îvr) Moale¹ (1). 2 a Lipsit de rezistență Si: slab, șubred. 3-4 a, av (D. ființe și mișcările lor) (Care este) fără forță, fără vlagă Si: încet, leneș, molatic, (reg) molan¹ (1), molălău, molcan, molofan. 5-6 a, av (Care este) lipsit de energie, de voință, de combativitate Si: bleg, indolent, leneș, moale¹, (reg) molând, moloi (1), molticos. 7-8 sm, a (Persoană) care arată, trădează lipsă de energie, indolență. 9 sm (Iht; reg; îf molâi; pbl) Molan¹ (2) (Nemachilus barbatulus). 10 sfp (Art.) Joc de copii nedefinit mai îndeaproape.

molâu a vz mototol