2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mince sf vz minge
menge sf vz minge
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mice sf vz minge
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
micie2 sf vz minge
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mige sf vz minge
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mincie sf vz minge
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
minge sf [At: ANON. CAR. / V: (îrg) ~nce, ~ncie (reg) menge, mice, micie, mige, ~gie / Pl: ~ngi / E: ns cf sl мꙗч] 1 Obiect sferic, rar oviodal, de diverse mărimi, confecționat din cauciuc, piele, material plastic etc., umplut cu aer, cu păr, cu câlți etc. și folosit în diverse jocuri sportive Si: (reg) cotcă, hapuc, loptă, surducă. 2 (Îcs) D-ea ~a în afară, de-a mincea-n opt și-n șase, de-a ~a pă (sau în) țăl, ~a pă fugă Oină. 3 (Îcs) De-a ~a sau ~a călărită, de-a ~a-n cer, de-a mincea-n găurele, de-a ~a-n perete, mincea-n perghel, de-a mincea-n vacă Jocuri cu mingea (1) nedefinite mai îndeaproape. 4 (Mar, Buc) Cocoloș de mămăligă sau de pământ. 5 (Reg) Ghem de lână.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mingie sf vz minge
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F122) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F122) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |