2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

melițare1 sf [At: POLIZU / Pl: ări / E: melița1] 1 Zdrobire cu melița pentru a alege fuiorul prin înlăturarea puzderiilor. 2 (Fig) Flecăreală.

melița1 [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) ~ința, ~leța, (cscj) ~leți / Pzi: meliț, (reg) ez / E: meliță] 1 vt (C. i. părțile lemnoase ale tulpinilor de in sau de cânepă topite) A zdrobi cu melița pentru a alege fuiorul prin înlăturarea puzderiilor. 2 vt (Fig) A snopi în bătaie. 3 vi (Fig; șîe a ~ cu gura, a ~ din gură) A vorbi mult și fără rost Si: a flecări, a trăncăni. 4 (Fam; îe) Îi ~ță gura Se zice despre un om care vorbește repede.

Intrare: melițare
melițare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • melițare
  • melițarea
plural
  • melițări
  • melițările
genitiv-dativ singular
  • melițări
  • melițării
plural
  • melițări
  • melițărilor
vocativ singular
plural
Intrare: melița
verb (VT2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • melița
  • melițare
  • melițat
  • melițatu‑
  • melițând
  • melițându‑
singular plural
  • meliță
  • melițați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • meliț
(să)
  • meliț
  • melițam
  • melițai
  • melițasem
a II-a (tu)
  • meliți
(să)
  • meliți
  • melițai
  • melițași
  • melițaseși
a III-a (el, ea)
  • meliță
(să)
  • melițe
  • melița
  • meliță
  • melițase
plural I (noi)
  • melițăm
(să)
  • melițăm
  • melițam
  • melițarăm
  • melițaserăm
  • melițasem
a II-a (voi)
  • melițați
(să)
  • melițați
  • melițați
  • melițarăți
  • melițaserăți
  • melițaseți
a III-a (ei, ele)
  • meliță
(să)
  • melițe
  • melițau
  • melița
  • melițaseră
meleța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
melinița
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
meleți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)