melanholie sf vz melancolie

melahonie sf vz melancolie corectat(ă)

melancolie sf [At: (a. 1694) FN 28 / V: (înv) ~ahonie, ~onie (S și: -chonie), ~nho~, ~nhonie, ~lenho~, ~lianho~ / S și: (înv) ~cho~ / Pl: ~ii / E: fr mélancolie, lat melancholia, ngr μελαγχολιϰία, it melanconia] 1 Stare de tristețe, de deprimare ușoară, amestecată cu visare și meditație, cu dorința de izolare și de singurătate. 2 (Pgn) Tristețe ușoară. 3 Boală mintală care se manifestă printr-o tristețe morbidă, prin apatie, delir, halucinații și prin obsesia sinuciderii. 4 (Îvr; if melanhonie) Umoare neagră care se presupune că e secretată de splină și care era considerată cauza anumitor boli.

melanconie sf vz melancolie

melanhonie sf vz melancolie

melenholie sf vz melancolie

melianholie sf vz melancolie