2 intrări

4 definiții

Explicative DEX

huțuț sn [At: VICIU, GL. / V: uț~ / Pl: ~uri / E: huță1 + -uț] 1-2 (Reg; șhp) Scrânciob (mic) Si: huțușui2 (1-2).

huțuța [At: MARIAN, NA. 342 / Pzi: uț / E: huța] (Reg) 1 vt A lgăna (un copil mic). 2-3 vtr A (se) legăna în scrânciob.

uțuț sn vz huțuț

uțuța v vz huțuța

Intrare: huțuț
huțuț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: huțuța
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • huțuța
  • huțuțare
  • huțuțat
  • huțuțatu‑
  • huțuțând
  • huțuțându‑
singular plural
  • huțuță
  • huțuțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • huțuț
(să)
  • huțuț
  • huțuțam
  • huțuțai
  • huțuțasem
a II-a (tu)
  • huțuți
(să)
  • huțuți
  • huțuțai
  • huțuțași
  • huțuțaseși
a III-a (el, ea)
  • huțuță
(să)
  • huțuțe
  • huțuța
  • huțuță
  • huțuțase
plural I (noi)
  • huțuțăm
(să)
  • huțuțăm
  • huțuțam
  • huțuțarăm
  • huțuțaserăm
  • huțuțasem
a II-a (voi)
  • huțuțați
(să)
  • huțuțați
  • huțuțați
  • huțuțarăți
  • huțuțaserăți
  • huțuțaseți
a III-a (ei, ele)
  • huțuță
(să)
  • huțuțe
  • huțuțau
  • huțuța
  • huțuțaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)