haznatar sm [At: NECULCE, ap. LET. II, 208/33 / V: ~adar, hasn~, hasnăt~, ~năt~, ~nătariu, ~net~ / Pl: ~i / E: tc haznatar] 1 (Înv) Vistier. 2 Persoană care golește haznaua (1) Cf căcănar (1).

hasnatar sm vz haznatar

hasnătar sm vz haznatar

hasnătariu sm vz haznatar

haznadar sm vz haznatar

haznătar sm vz haznatar

haznătariu sm vz haznatar

haznetar sm vz haznatar