O definiție pentru fulgurant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
fulgurant, ~ă a [At: ODOBESCU, S. II, 540 / Pl: ~nți, ~e / E: fr fulgurant, lat fulgurans, -ntis] 1 Înconjurat de fulgere (1). 2 (Adesea fig) Care împrăștie o lumină vie și de scurtă durată.
Intrare: fulgurant
fulgurant adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)