O definiție pentru frământătură
Explicative DEX
frământătură sf [At: (a. 1815) URICARIUL I, 241/30 / Pl: ~ri / E: frământa + -tură] 1 Frământare (1). 2 (Ccr) Aluatul frământat. 3 (Fig) Mișcare. 4 (Fig) Învălurare. 5 (Fig) Clocot.
Intrare: frământătură
frământătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||