dexonline

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

flaneur sm [At: DN³ / P: ~nör / S și: flanor / Pl: ~i / E: fr flâneur] (Frm) Persoană căreia îi place să hoinărească (pe străzi).

Intrare: flaneur

substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	flaneur	flaneurul flaneuru‑
nominativ-acuzativ	plural	flaneuri	flaneurii
genitiv-dativ	singular	flaneur	flaneurului
genitiv-dativ	plural	flaneuri	flaneurilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	flanor	flanorul flanoru‑
nominativ-acuzativ	plural	flanori	flanorii
genitiv-dativ	singular	flanor	flanorului
genitiv-dativ	plural	flanori	flanorilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)