felicitat¹ sns [At: MDA ms / E: felicita] (Rar) 1-2 Felicitare (1-2).

felicitat², ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: felicita] 1 Căruia i se adresează cuvinte de laudă pentru un succes obținut. 2 Căruia i s-au făcut urări de fericire cu prilejul unui eveniment important, al unei aniversări etc.

felicita [At: NEGRUZZI, S. I, 6 / V: (înv) feri~ / Pzi: felicit, (înv) ~tez / E: fr féliciter] 1 vt A spune cuiva cuvinte de laudă pentru un succes obținut. 2 vt A-i ura de fericire cuiva, cu prilejul unui eveniment important, al unei aniversări etc. 3 vt (Îe) A se felicita pentru sau că... A fi mulțumit în urma estimării efectelor unei acțiuni întreprinse, a unei atitudini luate etc.

fericita v vz felicita