O definiție pentru fanum
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
fanum sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: lat fanum] (În Roma antică) 1-2 Teren sau edificiu consacrat cultului unui zeu.
Intrare: fanum
fanum substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)