2 intrări
2 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
căpătare sf [At: LB / Pl: ~tări / E: căpăta] 1 Obținere a unui lucru Si: căpătat1 (1). 2 Câștig. 3 Agonisire. 4 Obținere. 5-6 Primire în dar (sau de pomană) Si: căpătat1 (5). 7 Alegere cu... 8 Îmbolnăvire... 9 Culegere de pe jos.
căpăta vt [At: ANON. CAR. / V: înc~ / Pzi: capăt / E: ml capitare] 1 A obține un lucru (dorit). 2 A câștiga. 3 A agonisi. 4 A obține. 5-6 A primi în dar sau de pomană. 7 A avea parte de... 8 (C.i. stări sufletești, boli) A se îmbolnăvi de... 9 A culege (de pe jos).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: căpătare
căpătare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: căpăta
verb (VT61) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)