căpcea sf [At: VICIU, GL. / Pl: ~cele / E: tc kepçe] (Trs) 1 Căuș de băut apă, scobit în lemn, cu coadă scurtă. 2 Conținut al unei căpcele (1). 3 Căuș împreună cu conținutul.

chepcea¹ sf [At: ȘIO / V: chip~ / Pl: ~cele / E: tc kepče] (Reg) 1 Lingură mare găurită, cu care se ia spuma. 2 Lingură cu care se amestecă în metale topite.

chepcea² sf [At: DDRF / Pl: ~cele / E: nct] (Sst) Covor de pâslă.