cămășuială sf [At: ARH. OLT. XXI, 259 / P: ~șu-ia~ / Pl: ~ieli / E: cămășui + -eală] 1 Cămășuire. 2 Cămașă (29). 3 Cămașă (37). 4 Căptușeală interioară, subțire, de zidărie, a unui tunel. 5 (Îs) ~la piloților Tub metalic folosit pentru confecționarea piloților² de beton. 6 Strat de piatră sau de balast dezagregat, care trebuie să fie îndepărtat la deschiderea unei cariere sau a unei balastiere.