2 intrări

2 definiții

Explicative DEX

căcărea sf [At: CANTEMIR, I. I. I, 105 / V: ~ez sm / Pl: ~eze / E: căca + -ărează] 1 Excrement în formă de globuri mici al unor animale: oaie, iepure, șoarece etc. Si: (reg) căcărei, (pfm) căcăreață, căcărei. 2 Instrument de lemn având forma cifrei 5, bătut în podul carului pentru susținerea loitrelor Si: căcăreață.

căcărez sm vz căcărează

Intrare: căcărează
căcărează substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căcărea
  • căcăreaza
plural
  • căcăreze
  • căcărezele
genitiv-dativ singular
  • căcăreze
  • căcărezei
plural
  • căcăreze
  • căcărezelor
vocativ singular
plural
căcărez
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: căcăreza
verb (VT25)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căcăreza
  • căcărezare
  • căcărezat
  • căcărezatu‑
  • căcărezând
  • căcărezându‑
singular plural
  • căcărea
  • căcărezați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • căcărez
(să)
  • căcărez
  • căcărezam
  • căcărezai
  • căcărezasem
a II-a (tu)
  • căcărezi
(să)
  • căcărezi
  • căcărezai
  • căcărezași
  • căcărezaseși
a III-a (el, ea)
  • căcărea
(să)
  • căcăreze
  • căcăreza
  • căcăreză
  • căcărezase
plural I (noi)
  • căcărezăm
(să)
  • căcărezăm
  • căcărezam
  • căcărezarăm
  • căcărezaserăm
  • căcărezasem
a II-a (voi)
  • căcărezați
(să)
  • căcărezați
  • căcărezați
  • căcărezarăți
  • căcărezaserăți
  • căcărezaseți
a III-a (ei, ele)
  • căcărea
(să)
  • căcăreze
  • căcărezau
  • căcăreza
  • căcărezaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)