crâcnit - definiție MDA2 și paradigmă | dexonline

2 intrări

7 definiții

Explicative DEX

crâcnit¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: crâcni¹] 1 Crâcnire¹ (1). 2 (Înv; fig) Protestare. 3 (Fig) Protest.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

crâcnit² sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: crâcni²] (Buc) Crâcnire².

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

cârcni v vz crâcni

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

crâcni vi vz crâcni²

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

crâcni¹ vi [At: DA / Pzi: ~nesc / E: crâc + -ni] 1 A produce sunetul imitat prin interjecția crâc. 2 (Înv; fig) A protesta.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

crâcni² vi [At: E. GRIGOROVITZA, N. REV. R. I, 64 / Pzi: ~nesc / E: fo] (Buc) A emite sunetul specific ciocănitorii.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

cricni v vz crâcni

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: crâcnit

crâcnit

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

Intrare: crâcni

crâcni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a intranzitiv

verb (V401) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) crâcni	crâcnire	crâcnit crâcnitu‑	crâcnind crâcnindu‑	singular	plural
		(a) crâcni	crâcnire	crâcnit crâcnitu‑	crâcnind crâcnindu‑	crâcnește	crâcniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	crâcnesc	(să) crâcnesc	crâcneam	crâcnii	crâcnisem
	a II-a (tu)	crâcnești	(să) crâcnești	crâcneai	crâcniși	crâcniseși
	a III-a (el, ea)	crâcnește	(să) crâcnească	crâcnea	crâcni	crâcnise
plural	I (noi)	crâcnim	(să) crâcnim	crâcneam	crâcnirăm	crâcniserăm crâcnisem
	a II-a (voi)	crâcniți	(să) crâcniți	crâcneați	crâcnirăți	crâcniserăți crâcniseți
	a III-a (ei, ele)	crâcnesc	(să) crâcnească	crâcneau	crâcniră	crâcniseră

cârcni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a intranzitiv

verb (V401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) cârcni	cârcnire	cârcnit cârcnitu‑	cârcnind cârcnindu‑	singular	plural
		(a) cârcni	cârcnire	cârcnit cârcnitu‑	cârcnind cârcnindu‑	cârcnește	cârcniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	cârcnesc	(să) cârcnesc	cârcneam	cârcnii	cârcnisem
	a II-a (tu)	cârcnești	(să) cârcnești	cârcneai	cârcniși	cârcniseși
	a III-a (el, ea)	cârcnește	(să) cârcnească	cârcnea	cârcni	cârcnise
plural	I (noi)	cârcnim	(să) cârcnim	cârcneam	cârcnirăm	cârcniserăm cârcnisem
	a II-a (voi)	cârcniți	(să) cârcniți	cârcneați	cârcnirăți	cârcniserăți cârcniseți
	a III-a (ei, ele)	cârcnesc	(să) cârcnească	cârcneau	cârcniră	cârcniseră

cricni

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

crâgni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a intranzitiv

verb (V401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) crâgni	crâgnire	crâgnit crâgnitu‑	crâgnind crâgnindu‑	singular	plural
		(a) crâgni	crâgnire	crâgnit crâgnitu‑	crâgnind crâgnindu‑	crâgnește	crâgniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	crâgnesc	(să) crâgnesc	crâgneam	crâgnii	crâgnisem
	a II-a (tu)	crâgnești	(să) crâgnești	crâgneai	crâgniși	crâgniseși
	a III-a (el, ea)	crâgnește	(să) crâgnească	crâgnea	crâgni	crâgnise
plural	I (noi)	crâgnim	(să) crâgnim	crâgneam	crâgnirăm	crâgniserăm crâgnisem
	a II-a (voi)	crâgniți	(să) crâgniți	crâgneați	crâgnirăți	crâgniserăți crâgniseți
	a III-a (ei, ele)	crâgnesc	(să) crâgnească	crâgneau	crâgniră	crâgniseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)