crestează sf [At: ANTIPA, P. 170 / Pl: ~eze / E: cresta + -ează] (Reg) 1 Tăietură. 2 Incizie. 3-10 Crestătură (18-22, 25-27). 11 Făgaș. 12 Văgăună.

cresta [At: ECONOMIA 158/21 / Pzi: ~tez / E: drr creastă] 1 vt A face tăieturi în carne pentru a se frige mai ușor Si: a încresta. 2 vt A tăia slănina până la șorici, încât să aibă forma unei creste de cocoș Si: a încresta. 3 vt A face o tăietură în formă de cruce la ceapă sau ridiche, pentru a pătrunde sarea Si: a încresta. 4-5 vt A face tăieturi (pe suprafața sau) pe marginea unui obiect Si: a încresta. 6 vt A tăia ceva în formă de creastă de cocoș Si: a încresta. 7 vt A tăia, cu scop ornamental, adâncituri egale, la distanță egală, în scoarța unui lemn Si: a încresta. 8 vt A scobi. 10 vt A întrerupe uniformitatea unei suprafețe (netede sau) de aceeași culoare. Si: a încresta. 11 vt însemna ceva printr-o tăietură Si: a încresta. 12 vt (Îe) A ~ pe răboj A face o tăietură pe răboj pentru a ține socoteala. 13 vt (Fig; îae) A ține minte pentru a răsplăti ceva. 14 vt (Înv; îe) A ~ pe cineva A băga pe cineva în seamă. 15 vt A face o tăietură dreaptă și una oblică, intersectate într-un obiect, pentru a lua o bucățică din el Si: a încresta. 16 vt A face o incizie în formă de cruce Si: a încresta. 17-18 vtr A (se) răni ușor Si: a (se) încresta. 19 vt (Reg; fig) A bate.