opțiuni
help ajutor

2 intrări

3 definiții

Explicative DEX

coroborat1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: corobora] (Rar) 1-4 Coroborare (1-4).

coroborat2, ~ă a [At: CONTEMP., Seria II, 1949, nr. 126, 9/4 / Pl: ~ați, ~e / E: corobora] 1 Întărit reciproc. 2 Consolidat. 3 Sprijinit. 4 Confirmat.

corobora vt [At: HASDEU, I. C. 99 / Pzi: ~rez / E: lat corroborare, fr corroborer] 1 A întări. 2 A consolida. 3 A sprijini. 4 A confirma.

Intrare: coroborat
coroborat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coroborat
  • coroboratul
  • coroboratu‑
  • coroborată
  • coroborata
plural
  • coroborați
  • coroborații
  • coroborate
  • coroboratele
genitiv-dativ singular
  • coroborat
  • coroboratului
  • coroborate
  • coroboratei
plural
  • coroborați
  • coroboraților
  • coroborate
  • coroboratelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: corobora
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • corobora
  • coroborare
  • coroborat
  • coroboratu‑
  • coroborând
  • coroborându‑
 singular plural
  • coroborează
  • coroborați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coroborez
 (să)
  • coroborez
  • coroboram
  • coroborai
  • coroborasem
a II-a (tu)
  • coroborezi
 (să)
  • coroborezi
  • coroborai
  • coroborași
  • coroboraseși
a III-a (el, ea)
  • coroborează
 (să)
  • coroboreze
  • corobora
  • coroboră
  • coroborase
plural I (noi)
  • coroborăm
 (să)
  • coroborăm
  • coroboram
  • coroborarăm
  • coroboraserăm
  • coroborasem
a II-a (voi)
  • coroborați
 (să)
  • coroborați
  • coroborați
  • coroborarăți
  • coroboraserăți
  • coroboraseți
a III-a (ei, ele)
  • coroborează
 (să)
  • coroboreze
  • coroborau
  • coroborară
  • coroboraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)