2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cooptat, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: coopta] Ales ca membru într-un colectiv.

coopta vt [At: DA ms / Pzi: ~tez / E: fr coopter, lat cooptare] A primi pe cineva într-un colectiv.

Intrare: cooptat
cooptat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cooptat
  • cooptatul
  • cooptatu‑
  • coopta
  • cooptata
plural
  • cooptați
  • cooptații
  • cooptate
  • cooptatele
genitiv-dativ singular
  • cooptat
  • cooptatului
  • cooptate
  • cooptatei
plural
  • cooptați
  • cooptaților
  • cooptate
  • cooptatelor
vocativ singular
plural
Intrare: coopta
  • silabație: co-op- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coopta
  • cooptare
  • cooptat
  • cooptatu‑
  • cooptând
  • cooptându‑
singular plural
  • cooptea
  • cooptați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cooptez
(să)
  • cooptez
  • cooptam
  • cooptai
  • cooptasem
a II-a (tu)
  • cooptezi
(să)
  • cooptezi
  • cooptai
  • cooptași
  • cooptaseși
a III-a (el, ea)
  • cooptea
(să)
  • coopteze
  • coopta
  • cooptă
  • cooptase
plural I (noi)
  • cooptăm
(să)
  • cooptăm
  • cooptam
  • cooptarăm
  • cooptaserăm
  • cooptasem
a II-a (voi)
  • cooptați
(să)
  • cooptați
  • cooptați
  • cooptarăți
  • cooptaserăți
  • cooptaseți
a III-a (ei, ele)
  • cooptea
(să)
  • coopteze
  • cooptau
  • coopta
  • cooptaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)