dexonline

Caută în tot textul definițiilor

coșcodan sm [At: CANTEMIR, IST. 61/30 / Pl: ~i / E: pn кокзкодан, ucr кочкодан „om urât”] 1 Maimuță cu coada lungă. 2 (Fig) Om urât.

Intrare: coșcodan

substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	coșcodan	coșcodanul coșcodanu‑
nominativ-acuzativ	plural	coșcodani	coșcodanii
genitiv-dativ	singular	coșcodan	coșcodanului
genitiv-dativ	plural	coșcodani	coșcodanilor
vocativ	singular	coșcodanule coșcodane
vocativ	plural	coșcodanilor

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)