2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cinat1 sn [At: JARNÍK-BÎRSEANU, D. 100 / Pl: ~uri / E: cina] (Nob) 1-2 Cinare (1-2).

cinat2, ~ă a [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: cina] 1 Care a luat masa de seară Si: cinuit2. 2 (Îvr) Care a fost ospătat de cineva (seara) Si: cinuit2.

cina vt [At: (a. 1675) GCR I, 223 / Pzi: ~nez / E: lat ceno, -are] 1 A lua masa de seară Si: a cinui. 2 (Îvr) A ospăta pe cineva (seara) Si: a cinui.

Intrare: cinat
cinat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinat
  • cinatul
  • cinatu‑
  • cina
  • cinata
plural
  • cinați
  • cinații
  • cinate
  • cinatele
genitiv-dativ singular
  • cinat
  • cinatului
  • cinate
  • cinatei
plural
  • cinați
  • cinaților
  • cinate
  • cinatelor
vocativ singular
plural
Intrare: cina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cina
  • cinare
  • cinat
  • cinatu‑
  • cinând
  • cinându‑
singular plural
  • cinea
  • cinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cinez
(să)
  • cinez
  • cinam
  • cinai
  • cinasem
a II-a (tu)
  • cinezi
(să)
  • cinezi
  • cinai
  • cinași
  • cinaseși
a III-a (el, ea)
  • cinea
(să)
  • cineze
  • cina
  • cină
  • cinase
plural I (noi)
  • cinăm
(să)
  • cinăm
  • cinam
  • cinarăm
  • cinaserăm
  • cinasem
a II-a (voi)
  • cinați
(să)
  • cinați
  • cinați
  • cinarăți
  • cinaserăți
  • cinaseți
a III-a (ei, ele)
  • cinea
(să)
  • cineze
  • cinau
  • cina
  • cinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)