2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cavalcada vi [At: V. A. URECHE, ap. TDRG / Pzi: ~dez / E: fr cavalcader] (Îvr) A face o plimbare călare în grup.

cavalca sf [At: NEGRUZZI, S. I, 107 / Pl: ~de / E: fr cavalcade] 1 Plimbare călare în grup. 2 Alergare cu cai. 3 (Pex) Grup de persoane care fac împreună o cavalcadă (1).

Intrare: cavalcada
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cavalcada
  • cavalcadare
  • cavalcadat
  • cavalcadatu‑
  • cavalcadând
  • cavalcadându‑
singular plural
  • cavalcadea
  • cavalcadați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cavalcadez
(să)
  • cavalcadez
  • cavalcadam
  • cavalcadai
  • cavalcadasem
a II-a (tu)
  • cavalcadezi
(să)
  • cavalcadezi
  • cavalcadai
  • cavalcadași
  • cavalcadaseși
a III-a (el, ea)
  • cavalcadea
(să)
  • cavalcadeze
  • cavalcada
  • cavalcadă
  • cavalcadase
plural I (noi)
  • cavalcadăm
(să)
  • cavalcadăm
  • cavalcadam
  • cavalcadarăm
  • cavalcadaserăm
  • cavalcadasem
a II-a (voi)
  • cavalcadați
(să)
  • cavalcadați
  • cavalcadați
  • cavalcadarăți
  • cavalcadaserăți
  • cavalcadaseți
a III-a (ei, ele)
  • cavalcadea
(să)
  • cavalcadeze
  • cavalcadau
  • cavalcada
  • cavalcadaseră
Intrare: cavalcadă
cavalcadă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cavalca
  • cavalcada
plural
  • cavalcade
  • cavalcadele
genitiv-dativ singular
  • cavalcade
  • cavalcadei
plural
  • cavalcade
  • cavalcadelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)