catavasie sf [At: MINEIUL (1776), 32 ½ / A și: ~vasie / P: ~si-e / Pl: ~ii / E: vsl катавасие] (Bis) Irmos care completează fiecare din cele nouă cântări ale canoanelor, cântat, la utrenie, duminica și la sărbători, de amândouă stranele, cântăreții coborând în mijlocul bisericii.