2 intrări
3 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
caracterizat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: caracteriza] Caracterizare.
caracterizat2, ~ă a [At: GHICA, S. 517 / Pl: ~ați, ~e / E: caracteriza] 1 Care a fost descris în trăsăturile sale caracteristice (5). 2 Care are, în mod evident sau tipic, o anumită însușire sau trăsătură caracteristică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
caracteriza vt [At: NEGRUZZI, S. I, 264 / Pzi: ~zez, (înv) ~riz / E: fr caractériser] 1-2 A constitui caracteristica (6) cuiva sau a ceva. 3 A descrie trăsăturile caracteristice unui fenomen.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: caracterizat
caracterizat adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: caracteriza
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)