2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

canonit, ~ă a [At: CARAGIALE, N. S. 54 / Pl: ~iți, ~e / E: canoni] 1 Pedepsit. 2 Chinuit.

canoni [At: (a. 1652) GCR I, 161 / 8 / Pzi: ~nesc / E: canon] (Înv) 1 vt A pedepsi Cf canon (3). 2-3 vtr (Pex) A (se) chinui.

Intrare: canonit
canonit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • canonit
  • canonitul
  • canonitu‑
  • canoni
  • canonita
plural
  • canoniți
  • canoniții
  • canonite
  • canonitele
genitiv-dativ singular
  • canonit
  • canonitului
  • canonite
  • canonitei
plural
  • canoniți
  • canoniților
  • canonite
  • canonitelor
vocativ singular
plural
Intrare: canoni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • canoni
  • canonire
  • canonit
  • canonitu‑
  • canonind
  • canonindu‑
singular plural
  • canonește
  • canoniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • canonesc
(să)
  • canonesc
  • canoneam
  • canonii
  • canonisem
a II-a (tu)
  • canonești
(să)
  • canonești
  • canoneai
  • canoniși
  • canoniseși
a III-a (el, ea)
  • canonește
(să)
  • canonească
  • canonea
  • canoni
  • canonise
plural I (noi)
  • canonim
(să)
  • canonim
  • canoneam
  • canonirăm
  • canoniserăm
  • canonisem
a II-a (voi)
  • canoniți
(să)
  • canoniți
  • canoneați
  • canonirăți
  • canoniserăți
  • canoniseți
a III-a (ei, ele)
  • canonesc
(să)
  • canonească
  • canoneau
  • canoni
  • canoniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)