O definiție pentru bădieș
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bădieș sm [At: ȘEZ. IX, 190 / P: ~i-eș / Pl: ~i / E: bădie + -eș] 1-14 (Șhp) Bădică (1-14).
Intrare: bădieș
bădieș substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)