3 definiții pentru bâcsi

Explicative DEX

bâcsi [At: HEM 2831 / V: băc~, buc~ / Pzi: ~sesc / E: ctm băga + ticsi] 1 vt A umple ceva până la refuz. 2 vt A îndesa. 3 vt A ticsi. 4 vr A se înghesui unul într-altul.

băcsi vtr vz bâcsi

bucsi v vz băcsi

Intrare: bâcsi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bâcsi
  • bâcsire
  • bâcsit
  • bâcsitu‑
  • bâcsind
  • bâcsindu‑
singular plural
  • bâcsește
  • bâcsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bâcsesc
(să)
  • bâcsesc
  • bâcseam
  • bâcsii
  • bâcsisem
a II-a (tu)
  • bâcsești
(să)
  • bâcsești
  • bâcseai
  • bâcsiși
  • bâcsiseși
a III-a (el, ea)
  • bâcsește
(să)
  • bâcsească
  • bâcsea
  • bâcsi
  • bâcsise
plural I (noi)
  • bâcsim
(să)
  • bâcsim
  • bâcseam
  • bâcsirăm
  • bâcsiserăm
  • bâcsisem
a II-a (voi)
  • bâcsiți
(să)
  • bâcsiți
  • bâcseați
  • bâcsirăți
  • bâcsiserăți
  • bâcsiseți
a III-a (ei, ele)
  • bâcsesc
(să)
  • bâcsească
  • bâcseau
  • bâcsi
  • bâcsiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băcsi
  • băcsire
  • băcsit
  • băcsitu‑
  • băcsind
  • băcsindu‑
singular plural
  • băcsește
  • băcsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băcsesc
(să)
  • băcsesc
  • băcseam
  • băcsii
  • băcsisem
a II-a (tu)
  • băcsești
(să)
  • băcsești
  • băcseai
  • băcsiși
  • băcsiseși
a III-a (el, ea)
  • băcsește
(să)
  • băcsească
  • băcsea
  • băcsi
  • băcsise
plural I (noi)
  • băcsim
(să)
  • băcsim
  • băcseam
  • băcsirăm
  • băcsiserăm
  • băcsisem
a II-a (voi)
  • băcsiți
(să)
  • băcsiți
  • băcseați
  • băcsirăți
  • băcsiserăți
  • băcsiseți
a III-a (ei, ele)
  • băcsesc
(să)
  • băcsească
  • băcseau
  • băcsi
  • băcsiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bucsi
  • bucsire
  • bucsit
  • bucsitu‑
  • bucsind
  • bucsindu‑
singular plural
  • bucsește
  • bucsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bucsesc
(să)
  • bucsesc
  • bucseam
  • bucsii
  • bucsisem
a II-a (tu)
  • bucsești
(să)
  • bucsești
  • bucseai
  • bucsiși
  • bucsiseși
a III-a (el, ea)
  • bucsește
(să)
  • bucsească
  • bucsea
  • bucsi
  • bucsise
plural I (noi)
  • bucsim
(să)
  • bucsim
  • bucseam
  • bucsirăm
  • bucsiserăm
  • bucsisem
a II-a (voi)
  • bucsiți
(să)
  • bucsiți
  • bucseați
  • bucsirăți
  • bucsiserăți
  • bucsiseți
a III-a (ei, ele)
  • bucsesc
(să)
  • bucsească
  • bucseau
  • bucsi
  • bucsiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)