buccea sf vz bucea

boccea sf [At: (a. 1597) ap. ȘIO / V: bogcea, buc~^[1], bohcea, bohgea, botcea, bușcea / Pl: ~ele / E: tc bohça] 1 (Îrg) Șal mare pe care îl purtau femeile pe spate. 2 (Îrg) Basma mare de lână, înflorată. 3-4 (Îrg) Bucată de pânză (sau de alt material). 5 Pânză în care se înfășoară ceva spre a fi transportat. 6 Pachet cu diverse obiecte (casnice mărunte) puse într-o pânză, ale cărei capete se leagă cruciș Si: boccealâc (1). 7 (Îrg) Pachet cu mai multe păpuși de tutun.

bocșă² sf vz bucșă^[1]

bocșea sf vz bucea

bogcea sf vz boccea

bohcea sf vz boccea

bohgea sf vz boccea

botcea sf vz boccea

bucce sf vz bucea

bucea sf [At: LB / V: bocșă, bocșea, buccea, bucșă, bucce, bucie / Pl: ~ele / E: ml buccella] 1 Cilindru metalic care căptușește pe dinăuntru butucul roților de căruță (sau de camion). 2 (Reg) Roata de fier a leucei. 3 Manșon de metal montat între două piese. 4 Verigă ce prinde mânerul șurubelniței de limbă Si: brățară. 5 Gâtul pâlniei Si: burlui. 6 Cavitatea unui candelabru sau a unui sfeșnic în care se pune lumânarea. 7 Scobitură într-o piesă de lemn, în care se îmbucă proeminența altei piese. 8 Colac în formă de coroniță.

bucie sf vz bucea

bucșă sf vz bucea

bușcea sf vz boccea