O definiție pentru brăni

Explicative DEX

brăni vt [At: CANTEMIR, HR. 98/17 / E: vsl бранити] (Rar) A opri.

Intrare: brăni
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • brăni
  • brănire
  • brănit
  • brănitu‑
  • brănind
  • brănindu‑
singular plural
  • brănește
  • brăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • brănesc
(să)
  • brănesc
  • brăneam
  • brănii
  • brănisem
a II-a (tu)
  • brănești
(să)
  • brănești
  • brăneai
  • brăniși
  • brăniseși
a III-a (el, ea)
  • brănește
(să)
  • brănească
  • brănea
  • brăni
  • brănise
plural I (noi)
  • brănim
(să)
  • brănim
  • brăneam
  • brănirăm
  • brăniserăm
  • brănisem
a II-a (voi)
  • brăniți
(să)
  • brăniți
  • brăneați
  • brănirăți
  • brăniserăți
  • brăniseți
a III-a (ei, ele)
  • brănesc
(să)
  • brănească
  • brăneau
  • brăni
  • brăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)