opțiuni
help ajutor
2 intrări
3 definiții

Explicative DEX

brânaș sn [At: GRAIUL I, 18 / Pl: ? / E: brână + -aș] (Pop) Brână mică.

bărnaș sn vz bârnaș

bârnaș sn [At: MOLDOVAN, Ț. N. 64 / V: băr- / Pl: ~uri / E: brâne (pll brâu) + -aș] 1 (Trs; Ban) Șnur cu care se strâng cioarecii peste mijloc Cf brăcinar, brănișor, brăneț. 2 (Trs; Ban) Șnur cu care se tivesc hainele Cf primă.

Intrare: brânaș
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brânaș
  • brânașul
plural
  • brânașe
  • brânașele
genitiv-dativ singular
  • brânaș
  • brânașului
plural
  • brânașe
  • brânașelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: bârnaș
bârnaș2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bârnaș
  • bârnașul
  • bârnașu‑
plural
  • bârnașuri
  • bârnașurile
genitiv-dativ singular
  • bârnaș
  • bârnașului
plural
  • bârnașuri
  • bârnașurilor
vocativ singular —
plural —
bârnaș1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bârnaș
  • bârnașul
  • bârnașu‑
plural
  • bârnașe
  • bârnașele
genitiv-dativ singular
  • bârnaș
  • bârnașului
plural
  • bârnașe
  • bârnașelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărnaș
  • bărnașul
plural
  • bărnașuri
  • bărnașurile
genitiv-dativ singular
  • bărnaș
  • bărnașului
plural
  • bărnașuri
  • bărnașurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brânaș
  • brânașul
plural
  • brânașe
  • brânașele
genitiv-dativ singular
  • brânaș
  • brânașului
plural
  • brânașe
  • brânașelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)