2 intrări
2 definiții

Explicative DEX

brichinire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: brichini] (Nob; Ban) Admonestare.

brichini [At: GR. BĂN. / Pzi: ~nesc / E: nct] (Ban) A admonesta.

Intrare: brichinire
brichinire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brichinire
  • brichinirea
plural
  • brichiniri
  • brichinirile
genitiv-dativ singular
  • brichiniri
  • brichinirii
plural
  • brichiniri
  • brichinirilor
vocativ singular
plural
Intrare: brichini
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • brichini
  • brichinire
  • brichinit
  • brichinitu‑
  • brichinind
  • brichinindu‑
singular plural
  • brichinește
  • brichiniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • brichinesc
(să)
  • brichinesc
  • brichineam
  • brichinii
  • brichinisem
a II-a (tu)
  • brichinești
(să)
  • brichinești
  • brichineai
  • brichiniși
  • brichiniseși
a III-a (el, ea)
  • brichinește
(să)
  • brichinească
  • brichinea
  • brichini
  • brichinise
plural I (noi)
  • brichinim
(să)
  • brichinim
  • brichineam
  • brichinirăm
  • brichiniserăm
  • brichinisem
a II-a (voi)
  • brichiniți
(să)
  • brichiniți
  • brichineați
  • brichinirăți
  • brichiniserăți
  • brichiniseți
a III-a (ei, ele)
  • brichinesc
(să)
  • brichinească
  • brichineau
  • brichini
  • brichiniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)