2 intrări
6 definiții

Explicative DEX

boteț2 sn [At: VICIU, GL. / Pl: ? / E: bot2 + -eț] 1-2 (Șhp) Bot2 (mic) pentru brânză Si: șteand.

boteț1 sn vz botă2

boa2 sf vz botă[1]

  1. Fără precizare. Varianta este menționată la botă1, botă2 și botă3. — gall

bot2 sn vz botă1

bo2 sf [At: MARIAN, T. / V: boată, ~teț sn / Pl: ~te / E: mg bot] 1 (Mol: Buc; Trs de Nord) Bâtă. 2 (Pex) Lovitură de bâtă. 3 (Îs) ~ drumului Om care se află numai pe drumuri, mergând mult. corectat(ă)

bo3 sf [At: JIPESCU, ap. ZANE, P. III, 483 / V: boa / Pl: ? / E: ns cf it boto, mg buta] (Pop; îe) A nu ști ~ A nu ști nimic.

Intrare: boteț
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boteț
  • botețul
plural
  • botețe
  • botețele
genitiv-dativ singular
  • boteț
  • botețului
plural
  • botețe
  • botețelor
vocativ singular
plural
Intrare: botă (bâtă)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bo
  • bota
plural
  • bote
  • botele
genitiv-dativ singular
  • bote
  • botei
plural
  • bote
  • botelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâ
  • bâta
plural
  • bâte
  • bâtele
genitiv-dativ singular
  • bâte
  • bâtei
plural
  • bâte
  • bâtelor
vocativ singular
  • bâ
  • bâto
plural
  • bâtelor
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boteț
  • botețul
plural
  • botețe
  • botețele
genitiv-dativ singular
  • boteț
  • botețului
plural
  • botețe
  • botețelor
vocativ singular
plural