O definiție pentru bondreț
Explicative DEX
bondreț sm [At: N. LEON, MED. 126 / V: -ete / Pl: ~i / E: nct] (Ent) 1 Larva viermelui de mătase. 2 Vierme mare. 3 Vierme din lemne putrede. 4 (Reg) Vierme apărut într-un abces dentar, din larvele depuse de muște Si: carete.
Intrare: bondreț
bondreț substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bondrete substantiv masculin
substantiv masculin (M46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |